Articole Populare

Noaptea, în lagărul de concentrare, un italian a tăiat pe ascuns părul iubitei sale. Iar peste 65 de ani i l-a returnat.

Această istorie a început cu mulți ani în urmă, iar acum seamănă mai mult cu un film decât cu realitatea. Oamenii niciodată nu vor înceta să o povestească. Și pentru aceasta, credeți-ne, există motive.

Ucraineanca Mokrina Yurzuk și italianul Luigi Pedutto s-au cunoscut în 1943 în lagărul german pentru prizonierii de război, aflat în Austria. Tinerii îndată au atras atenția unul asupra celuilalt. „Cât este de frumoasă! Trebuie să o protejez. Iar gropițele de pe obrajii ei!” — s-a gândit el. „Cât este de slab! Îl voi hrăni” — i-a trecut ei prin minte ca răspuns. De atunci aceste două destine evoluau ca unul singur. În următorii doi ani tinerii se țineau întruna de mâini și niciodată nu-și luau ochii unul de la altul. Mokrina nu vorbea italienește, iar el nu știa niciun cuvânt rusesc. Însă îndrăgostiții nici nu aveau nevoie de așa ceva — privirile și atingerile spuneau mult mai multe. „Știam să zic „Te iubesc” în italiană. Până să-l cunosc pe Luigi nu mai spusesem nimănui asemenea cuvinte” — povestește Mokrina.

1945. Victoria. Însă pe fondul fericirii generale cauzată de aceasta tinerii arătau ca niște condamnați. Ei înțelegeau că italianul nu va fi primit în URSS, iar tinerei ucrainence nu i se va permite să plece în Italia, care a fost cândva nazistă. Dragostea lor era prea perfectă pentru realitate. Mokrina a fost luată aproape cu forța din lagărul de concentrare.

Luigi se uita trist în urma ei. El strângea în mână o foiță cu adresa și o șuviță de păr a Mokrinei, pe care a tăiat-o pe ascuns în noaptea dinaintea despărțirii. „Ți-o voi returna. Neapărat ți-o voi returna” — se gândea Luigi în timp ce nu mai putea deosebi obiectele din jur din cauza lacrimilor.

Treceau anii. Luigi continua să-și caute iubita, însă politica „cortinei de fier” nu-i lăsa nici cea mai mică șansă să o găsească.

Îndrăgostiții au hotărât să încerce să fie fericiți departe unul de altul. Ei și-au creat propriile lor familii. Însă trecuseră 65 de ani, iar licărul primei iubiri încă mai pâlpâia în sufletele lor.

Când ajunsese la vârsta de 81 de ani, Luigi Pedutto s-a adresat către mass-media rusească, sperând că aceasta îl va ajuta să o găsească pe Maria (așa o numea el pe iubita lui). Când jurnaliștii au bătut la ușa doamnei Mokrina, ea nu a fost deloc uimită. La întrebarea „Știți cine vă caută?” ei au primit neîntârziat răspunsul: „Luigi Pedutto din Italia”. Tinerii nu și-au putut ascunde uimirea, privind-o cu gurile căscate — după 65 de ani bătrâna așa și nu a putut uita acest nume, fiind întotdeauna sigură că iubitul ei o caută!

La prima lor întâlnire nimeni nu-și putea stăpâni lacrimile. „Maria! — a strigat el, îmbrățișându-și și sărutându-și iubita. — Gropițe! Gropițe!” Gropițele de pe fața Mokrinei au rămas neschimbate. Bătrânul italian s-a așezat în genunchi, și-a împreunat mâinile și a spus italienește: „Grazie!” Așa i-a mulțumit el lui Dumnezeu pentru că i-a oferit șansa să trăiască până în acea clipă. Luigi i-a returnat Mariei șuvița de păr, respectându-și astfel promisiunea.

Luigi și Maria au continuat să se întâlnească și se vizitau unul pe altul cu regularitate. În timpul unei întâlniri din Italia Luigi și-a cerut iubita în căsătorie. Mokrina i-a acceptat propunerea.

Bătrânețea, moartea, războiul — nimic și niciodată nu i-a determinat să uite unul de altul. Această istorie este uimitoare! În 2013 în Kiev a fost instalat un monument dedicat acestor îndrăgostiți vârstnici, pe care oamenii încă îl împresoară cu flori.

Luigi a decedat în 2013. Peste doi ani și Mokrina a părăsit această lume. Însă amintirea lor este încă vie și slujește ca simbol al adevăratei iubiri, pentru care merită să lupți.

.

Autor text: Perfect Media